E greu de raspuns spre ce se indreapta imobiliarele din Romania astazi. Nimeni nu poate prezice ce, cum si cand. Analisti, evaluatori, bancheri, dezvoltatori, investitori sau agenti imobiliari deopotriva nu au “cheia” viitorului imobiliar. Singurul lucru cert e criza, care sta sa apara. Dupa colt.
Inchipuiti-va o strada. “Aterizati” pe ea de nicaieri. Nu cunoasteti zona, nu stiti ce va asteapta, indiferent incotro v-ati indrepta. Poate fi directia gresita sau cea norocoasa. Unii s-ar aseza, pur si simplu, si ar astepta. Ce? Ziua de maine? Poate. E o solutie? Nu prea cred. In niciun caz pentru cei care vor sa “evadeze” spre imobiliarele viitorului. Altii considera ca stiu zona. Se insala amarnic! Imobiliarele de azi si din urmatorii ani nu vor mai semana cu ceea ce a fost inainte. Acum se face diferenta pe piata imobiliara. In necunoscut. Cel mai rau lucru e sa astepti. Nefacand nimic, sfarsitul e aproape cunoscut.
Multi spera in continuare ca sunt pe o strada cunoscuta. Strada imobiliarelor pentru oricine. Multi inca mai cred asta si nu au curajul sa intrebe, sa se intereseze, sa incerce ceva, orice altceva decat au facut inainte, spre a reusi. S-au pierdut in “pustiul” imobiliar. Asa a aparut depresia imobiliara. E primul pas inaintea resemnarii. Un fenomen necunoscut pana mai ieri. Voiosia tranzactiilor facute in cafenelele din Dorobanti a dat coltul. Acum, despre prezentul imobiliar vorbesc doar cei care mai cred in el. Ceilalti s-au retras, periculos de repede, asa cum au devenit “specialisti”. Vremea compromisurilor a apus.
Dar, cine mai crede in necunoscut? Cum poti sa infrunti ceva, daca nu crezi in tine, daca nu crezi in ceea ce poti sa faci? Iti trebuie pregatire? Cu siguranta! Iti trebuie vointa? Absolut! Dar iti mai trebuie ceva, ce nu au multi. Vocatie! O stare de spirit, o incredere nelimitata in imobiliarele de succes! In Romania este un fapt. Lipseste ceva. Puterea de a reusi singur. Majoritatea asteapta ajutorul statului. Statul e mort de foame, dar se traieste bine daca-l “mulgi” din interior. La randul lui, statul ne “mulge” pe noi, contribuabilii de rand. Noutatea e ca s-ar putea sa nu mai aiba ce. Altii asteapta un semn de bunavointa de la banci. Cat de prost poti sa fii sa crezi ca banca lucreaza pentru tine? Unii cred! Singurul detaliu necunoscut inca este ca, din pacate pentru ei, cred in ceea ce nu trebuie. “Pastilele” bancare se numesc refinantare, rescadentare sau restructurare. Toate au gust amar si efecte secundare neprevazute. Acest tratament are girul BNR, cu incuviintarea FMI. Suntem un stat condus de nevertebrate. Definitiv!
Asa ramai singur in fata unui vis, imobiliar. Intr-un moment de criza economica, poti sa transformi visul in succes, prin determinare sau poti sa-l spulberi, prin resemnare. Pentru cei care se mai “joaca” in acest domeniu le amintesc ca imobiliarele ii reprezinta. Asa cum fizicul unui om arata ce mananca si ce stil de viata are, la fel si locuinta sau biroul il reprezinta, din punct de vedere imobiliar sau profesional. Fiecare individ se prezinta printr-un CV imobiliar. Reprezinti si prezinti ceea ce ai reusit sau nu sa faci. E dur ceea ce spun, dar e adevarat. Si adevarul doare. Pe multi.
Directia in care ne indreptam depinde doar de noi. De imobiliarele din noi.
Mielu Nebunu'
4 septembrie 2010Ai dreptate intru totul, dle Dragoteanu. Cand am vazut titlul acestui articol am crezut ca poate este o noua incercare de a face vreo pledoarie in favoarea imobiliarelor, dar m-am convins ca nu este asa.
Dar, ca sa faci imobiliare , iti trebuie intradevar vocatie.
Totusi, am o intrebare: in orice meserie de vanzari avem de-a face cu un factor social, cu opinia publica. Ce facem in acest caz? Lumea nu priveste cu ochi buni meseria imobiliarilor din cauza tzeparilor, intermediarilor de tot felul, a freelancerilor si ,nu in ultimul rand, a cafenellelor de Dorobanti pe care le amintesti. Cunosc si eu vremea in care erau si pustani de liceu care aveau ponturi si care purtau acte de la terenuri in desaga cu care trebuiau sa mearga la cursuri.
Astea toate la un loc, dar nu numai astea, au creat o absolutizare negativa a meseriei in ochii omului de rand. Recunosc ca sunt momente in care le dau dreptate oamenilor si , cu toata vocatia pe care o au unii oameni pentru imobiliare si pe care eu o recunosc, va fi cumplit de greu sa se faca afaceri intermediate prin firme in viitor.
Iar ca sa faci afaceri intermediate prin firma asta presupune bani, fie ca este vorba de tineri care (inca mai) apeleaza la Prima Cas, fie ca e vorba de o fabrica mare care-si cauta teren unde sa-si amplaseze depozitele si halele de lucru.
Una peste alta, saracia accentueaza la maxim sentimentele astea (indiferent de pozitia sociala pe care te afli) si atunci…..ce facem cu vanzarile intermediate?
Mielu Nebunu'
4 septembrie 2010Vreau sa zic: in ultima instanta astea nu pot influenta sau chiar anula o vocatie care in alte vremuri ar fi putut parea desavarsita?
Cornel Balan
4 septembrie 2010Nu Mielule! Daca ai in sange asta ..nu o sa te lasi niciodata.E un microb! Si practici daca ai vocatie. Daca nu ai si ai vazut imobiliarele doar pe o sursa de castig „la moda” atunci da te lasi te si apuci sa vinzi conserve de peste sau pampersi…sau..iti iei un job caldutz la stat!
Asa cum un cioban..va continua sa mulga oi si sa creasca si sacrifice miei..chiar daca o sa castige la LOTO! Poate isi face o stana mai aratoasa…mai pune o reclama luminoasa..dar tot cioban ramane!
Popescu
5 septembrie 2010Imobiliarele se indreapta catre.. normalitate.
Spre exemplu, baietii astia au vandut toate vilele in Domnesti, si e vorba de cateva zeci. Vand duplexuri cu 50.000 euro, am fost acolo, arata chiar mai bine decat in pozele de pe site:
http://www.vilefoarteieftine.ro/#/acasa/
Deci, se poate!
Popescu
5 septembrie 2010Referitor la depresia imobiliara si resemnarea: cel mai mare pericol al unei perioade de criza este disparitia acelui „animal spirit” al capitalismului, adica starea de spirit a individului de a-si asuma riscuri, de a intra in competitie, de a lupta, de a avea initiativa, de a investi..etc
O economie ai carei participanti devin resemnati si apatici, este o economie in cadere continua. Resemnarea si inactiunea intr-o situatie de criza/supravietuire este starea de spirit a omului care nu mai vrea sa lupte si se pregateste sa moara.
Din acest motiv, pe cele cateva bloguri pe care intru, incerc sa demasc nocivitatea informatiei negative si a panicii pentru ca astea duc la paralizie decizionala si omoara the animal spirit.
De multe ori am fost inteles gresit de catre persoane care devin isterice la orice este pozitiv si are legatura cu imobiliarele.
In realitate, asta este formula supravietuirii si a succesului intr-o perioade de criza: trebuie sa fii proactiv si nu reactiv, sa incerci sa identifici partile bune si oportunitatile crizei, sa ai un filtru foarte bun de selectie a informatiei cu care esti bombardat, sa eviti informatia negativa si in general persoanele cu o gandire negativa. Lasati pe cei care se plang mereu si vad numai negru in fata ochilor sa se planga, pentru ca in timp ce ei se plang altii fac bani, inclusiv in imobiliare.
Mielu Nebunu'
5 septembrie 2010@ Cornel Balan
Vai de capu’ lui de microb imobiliar. Se bat unii cu caramida in piept ca sunt mari imobiliari, invocand acelasi microb, dar lesina de foame…..
Thank’s…..but no, thank’s!
Alexander
6 septembrie 2010Daca intamplator nu as cunoaste proiectul de la Teghes ti-as da dreptate. Logik ca e 50k din moment ce e pe camp.. pe teren cumparat cu 1,5 e/mp.
Proiectul a inceput odata cu boomul si am si asistat la finalizarea primelor 2 case, atunci cand ma intrebam dc dreq s-ar apuca cineva sa construiasca… acolo 😉
Popescu
6 septembrie 2010Alexander> cert e ca s-au vandut toate casele. Adica e cerere, daca vii la nivelul cererii cu pretul de vanzare al produsului imobiliar VINZI.
Dezvoltatorii imobiliari de acest tip trec si ei prin mai multe cicluri: primul proiect e mai greu sa il scoti la fata pentru ca trebuie sa inveti sa fii eficient. Deja de la al doilea proiect esti in piata, iar la al treilea poti sa spui ca ai invatat meserie.
Asa cum s-a comentat si pe acest blog, de multe ori preturile sunt mari nu numai datorita componentei LACOMIE a dezvoltatorilor (adaos mare) ci si datorita LIPSEI DE EFICIENTA a acestora, pur si simplu nu reusesc sa construiasca eficient.
Popescu
6 septembrie 2010Alexander> si pentru ca vad ca esti detinatorul unui „blog de katerinca imobiliara” revin cu o completare:
in timp ce tu te intrebai „dc dreq s-ar apuca cineva sa construiasca… acolo”, niste baieti au construit acolo 35 de case si le-au si vandut pe toate.
Adica exact ce spuneam eu mai devreme:
„Lasati pe cei care se plang mereu si vad numai negru in fata ochilor sa se planga, pentru ca in timp ce ei se plang altii fac bani, inclusiv in imobiliare.”
Dan
6 septembrie 2010Popescu, au construit heliport in teghes sau aterizezi pe aerodromul vechi din clinceni 🙂 … 25 min dupa ceas in zilele bune ca sa intri sau sa iesi din cloaca aia (stai sa vezi distractie cind se pune bariera 🙂 )… de aia vind toti de acolo … ca sa-si acopere chieltuielile cu psihologii
eu cred ca astia au pariat pe boagiu la transporturi ca o sa faca investitii in infrastructura cu viitorul imprumut de la fmi
m-am intors din concediu si ce sa vezi…
urita tara avem … pacat ca locuiesc in ea … inca
Popescu
6 septembrie 2010Bine mai Dane, stai tu si respira aerul din Bucuresti- cel mai poluat oras, ca la padure nu-ti place pentru ca faci 25 de min.
Daca stai in Drumul Taberei si ti-ai gasit job in Baneasa, cat crezi ca faci pana la birou?
Dan
6 septembrie 2010popescu daca vrei sa vorbim de circulatie mergi in napoli – masina cu numere de ro
parfum de … tei la teghes
zona inundabila sau nu… sau parca toata zona era sub ape la inundatii
Ion Pribeagu
7 septembrie 2010De ce se plange toata lumea ca agentii sunt ori pungasi ori neprofesionisti sau pur si simplu banditi eo o chestie de procesare a populatiei dar voi cei din sistem stiti ca in aceasta meserie sunt oameni si oameni adica pe o scara de la 0-10 iar cei cu 10 adica premiantii vor primi premii iar cei cu 0-1,2 etc vor ramane repetenti mai ales in noua stare economico-financiara in care creditele vor fi mai greu de obtinut si avansurile trebuiesc sa faca acel tampon de garantie pentru banci 20-40% si aceast lucru va curata piata de nepregatiti si vor veni altii – unii mai buni si altii la fel ca cei plecati
DAR alegerea ramane a cumparatorului iar pretul al pietei – foarte simplu cu exceptiile de rigoare CHILIPIRURI
Popescu
8 septembrie 2010Cea mai tare afirmatie a acestui articol: „Singurul lucru cert e criza, care sta sa apara. Dupa colt.” Dragos Dragoteanu nu stiam ca la tine criza nu a dat inca coltul.
Pe altii i-a luat direct pe capota.
Popescu
8 septembrie 2010Dragos Dragoteanu nici asta nu ti se pare lux?
http://www.zf.ro/proprietati/cum-arata-apartamentele-pe-care-tiriac-doreste-sa-le-inchirieze-in-stejarii-galerie-foto-7151328
Dragos Dragoteanu
8 septembrie 2010@ Popescu
Retine! Luxul e rar! In Romania e precum floarea de colt! Am o invitatie la Stejari si ti-o dau tie daca vrei. Eu am vazut ce este pe acolo si nu ma mai duc! Sa declari ca ai vrut sa vinzi cu un pret apropiat de pretul de cost si nu ai reusit, numai Ion Ion Tiriac putea sa o faca! Complexul e inghesuit, plin de …tantari, cu pret de Occident si pentru snobi! Dovada…20 apartamente vandute din 250!! Foarte trist!
Popescu
8 septembrie 2010DD > Nici mie nu mi se pare lux ceva ce oferi la inchiriat la 900 euro pe luna. Nu cred ca e nevoie de vreo invitatie speciala ca sa vizionezi Stejarii de vreme ce le-au scos la inchiriat..
Am fost in schimb la Bucsaru. L-ai vazut?
Ion Pribeagu
10 septembrie 2010Locuintele in afara oraselor necesita transport propriu si/sau lucrezi din casa (se poate in ziua de azi comunica oriunde in lume doar cu un simplu NR de telefon – internet fax e-mail, voice mail etc., conducatori de firme si agenti de toate felurile, avocatura dar pentru angajatii platiti 0730-1630 este recomandad locuinta in orasul unde lucrezi si cu transport in comun (daca nu ai si aici masina personala) dar peste tot in lume cu mici exceeptii centrele oraselor sunt preferabile avand multa lume – socializare in special tineretul si cei singuri. Intretinerea caselor este totusi foarte costisitoare ceace implica si un venit pe masura – iar a doua locuinta implica venituri foarte bune NU este pentru toata lumea iar LUXUL se plateste.. cu sange, mai devreme sau mai tarziu
Corul Van(z)atorilor
11 septembrie 2010Cred ca acum a venit timpul sa se faca selectia de care tu vorbeai in urma cu cateva luni.
Cei pregatiti (fizic, material si mental) sa infrunte refluxul vor supravietui. Ceilalti vor parasi scena.
Pe aceeasi mare, in aceleasi conditii atmosferice, corabiile navigheaza in directii diferite. Nu prea sunt vantul, valul si furtuna cele ce decid traseul. Abilitatile carmaciului mentin ambarcatiunea pe drumul bun… si o multime de alti factori…
Nicolae Mohanu
14 septembrie 2010Dragos,
Apreciez articolul si consider ca mesajul tau in legatura cu diletantismu si profesionalismul in capitol de imobiliare a fost receptionat si inteles din atitea alte ocazii/articole precedente. Ceea ce lipseste este curajul de a „prezice” directia de termen scut si lung in domeniu imobiliare/preturi etc. Stiu ca este greu…daca faci afirmatii pozitive vei fi abuzat de o multime de „cunoscatori”, iar comentarii negative/pesimiste nu prea cad bine de la cineva care aciveaza in domeniu. Bazat insa pe principii generale si analize inteligente se pot oferi opinii chiar daca aceasta reprezinta un risk. Dupa un timp, cei ce te vor acuza pentru o opinie sau alta isi vor aduce aminte de tine asa cum citeaza azi pe economisti care au prezis criza dar la momentul cind au facut-o au fost toti ignorati.
Eu astept un articol cu analize pertinente bazate pe „facts” care sa ofere opinii personale in legatura cu ce crezi tu in legatura cu „ce urmeaza”. Stiu ca nu este usor dar sunt convins ca ai opinii in acest sens pe care as fi interesat sa le aflu.
Nicolae Mohanu
Dragos Dragoteanu
14 septembrie 2010@Nicolae Mohanu
O sa le aflati la momentul potrivit!…