Datele oficiale INS (Institulul National de Statistica) arata 84% dintre gospodăriile din mediul rural sunt mai vechi de 20 de ani şi peste jumătate mai vechi de 50 de ani. Permanent sau temporar, 44% dintre romani traiesc la tara. In 2050 se preconizeaza ca Romania va avea maximum 14.5 milioane de locuitori.
Romania are aproape 13.000 de sate, in care sunt 4 milioane de case. Vorbim aici de casele traditionale. Astfel, exista un patrimoniu impresionant de imobile vechi, cele mai multe edificate in perioada comunista. Din pacate, majoritatea oamenilor care traiesc in ele au peste 65 de ani. Despre riscul ca jumatate din aceste case traditionale sa ramana nelocuite am scris aici.
Cum au fost construite aceste case? In mare parte, in regie proprie. Multe nici nu au autorizatie de construire, ca daca-l stiai pe primar, pe preot si pe militian, erai „de-al locului”. Si cum „omul sfinteste locul”, in general, s-a construit cu ce s-a putut, dupa planuri „indraznete”, cel mult copiate de la altii sau bazate pe „priceperea” sau dorinta individuala. Cati romani au avut bani sa plateasca un arhitect pe vremea comunismului? Casele de la tara se ridicau de catre mesterii din zona, care puneau ruleta, se apucau de treaba desenand pe o hartie si apoi puneau creionul dupa ureche, la propriu. Bolobocul era ochiul si verticalitatea se verifica cu o sfoara de care atarnau o greutate.
Atentie, eu nu vorbesc din carti sau din auzite… Scriu in cunostinta de cauza, intrucat am participat la astfel de santiere muncitoresti, ca „decretel” caruia ii placea sa vada cum se ridica o locuinta. De multe ori, constructia se facea in ani de zile, fiindca nu erau fonduri suficiente pentru tot imobilul. Cat despre credite, pe vremea lui „Nea Nicu” (Ceausescu), nu se punea problema.
Cel mai bun raspuns privind costul renovarii unei case vechi l-au dat cativa temerari/ investitori nostalgici, care nu au vrut sa renunte la casa parinteasca, dupa ce s-au prapadit „batranii” lor. Din experienta proprie si din alte discutii, fara sa se umble la structura de rezistenta, doar ca sa fie cosmetizata si locuibila la un nivel decent, investitia intr-o casa de acest tip a ajuns pana la valoarea acesteia sau chiar a depasit-o. Amintirile, emotiile copilariei si ale adolescentei sunt scumpe!…
Odata cu aparitia noilor cutremure din Oltenia, proprietarii imobilelor mai vechi de 50 de ani au constat subit ca acestea prezinta crapaturi dupa un cutremur mic, usor peste 5 grade pe scara Richter. Acum ma intreb: daca la 5,2-5,7 grade un imobil s-a crapat pe ici pe colo, la un seism de peste 7, care se simte infinit mai puternic, chiar te mai astepti sa ramana in picioare? Raspunsul il vom afla in timp, dar oamenii responsabili il cam stiu.
Ca o consecinta logica, mie mi-e cam clar ce se va intampla atunci cand Romania va fi zguduita din temelii, ca in Turcia. Norocul conationalilor care locuiesc in astfel de case este ca multe au doar un nivel si oamenii pot iesi repede din casa. In cazul oraselelor, cu sub 50.000 de locuitori, putinele blocuri existente sunt deja „sifonate” de uzura timpului sau au fost construite precar, iar orice deficienta tehnica majora poate duce la soarta caselor traditionale. Subliniez ca, astazi, in anumite orase mici si depopulate pretul apartamentelor pe metrul patrat nu depaseste 500-600 de euro!
In cazul unui impact seismic major, perspectiva prezentata de mine nu este de dorit si sper sa ma insel in privinta ei. Nu e cazul sa intram in panica, dar nici sa ne asteptam la minuni. Orice casa ne aduce bucurii, dar poate aduce si mari necazuri, daca nu a fost facuta corect sau nu a fost consolidata la timp, in caz de nevoie. Daca m-as referi la cartea tehnica a peste 90 % din constructiile realizate inainte de 1990, as vorbi din sfera stiintifico-fantastica, pentru ca acestea nu exista cu desavarsire.
PS. Bine ca nu exista indici imobiliari si pentru casele de la tara. Dupa cutremurele recente, sigur ar fi venit „expertii” in cercetari si statistici, cu date si cifre scoase din neant, sa ne spuna ca trendul valorii unor astfel de locuinte este pozitiv. Ar mai manipula putin intentia cumparatorilor, asa cum se intampla frecvent in zona urbana. Oare, casele din Oltenia au crescut in valoare dupa ultimile cutremure? Una este sa ceri un pret si alta este pretul de vanzare. Dar despre indici voi vorbi mai pe larg intr-un ”episod” urmator.