Prin taxele si impozitele platite, fiecare locuitor devine un fel de investitor in comunitate. Daca o primarie ar fi condusa ca o societate pe actiuni, locuitorii ar fi actionarii. Daca o primarie ar fi un SRL, locuitorii s-ar putea considera asociati. Sa-i numim generic „parteneri”. Din pacate, in multe cazuri, primariile trateaza cetatenii urbei ca pe simpli contribuabili. Ce rost mai are o primarie cand tu investesti, iar ea nu-ti ofera nimic in schimb. Din fericire, exista si exceptii care demonstreaza impactul primarului si consiliilor locale in relatia cu cetatenii.
Un studiu recent, credibil si avizat, a demonstrat ca, in decurs de cativa ani, un primar eficient poate aduce o reala plusvaloare imobilelor din zona pe care o administreaza. Oradea a depasit Timisoara in cativa ani la pretul mediu pe metru patrat, iar locuintele au avut o apreciere de 15% in ultimul an. Un fost primar de referinta, Ilie Bolojan, acum presedintele Consiliului Judetean Bihor, si-a facut datoria in administratia publica locala si a reusit sa devina un model de urmat pentru comunitatile similare. Ceea ce mi se pare insa spectaculos si in premiera pentru Romania este ca edilul sus-amintit a „crescut” un alt lider local, care a devenit primar in locul lui, iar acesta a continuat dezvoltarea orasului. Asta se numeste viziune si leadership in administratia publica locala. Respect!
Ramane de vazut daca si primarul Clujului, la fel de pragmatic si priceput, va avea aceeasi abordare in perspectiva. Niciun om implicat in administratia publica nu vrea ca munca lui si proiectele incepute sa ramana nefinalizate, daca nu se termina in mandatul lui. Emil Boc a schimbat fata Clujului in ultimii douazeci de ani, iar performanta adminstrativa se regaseste si in preturile imobilelor. Cine ar fi crezut ca un oras din provincie ar putea avea preturile imobilelor mai mari decat in Bucuresti?
Dar, cea mai spectaculoasa si constanta crestere din ultimii ani a avut loc la Brasov. Mii de nou veniti din alte orase mai mici s-au mutat definitiv in acest oras, au facut achizitii imobiliare si au facut ca pretul acestora sa aiba o evolutie pozitiva, de la an la an. Consecventa cu care s-a dezvoltat orasul, fara sa pericliteze zonele din centrul vechi, a facut ca acest obiectiv turistic sa-si gaseasca publicul tinta si pentru zona imobiliara. Cartiere noi, frumos construite, cu toate facilitatile aferente unei dezvoltari moderne, si-au facut loc in peisajul urban si s-au integrat frumos.
Craiova. Da, ati citit bine! Craiova s-a trezit la viata din punct de vedere al dezvoltarii, odata cu venirea la putere – administrativ vorbind – a unei doamne hotarate si implicate, Olguta Vasilescu. Capitala Olteniei pare ca si-a regasit orgoliul de altadata, iar investitiile private pare ca au ”ispitit” si bugetul primariei. Preturile pe segmentul rezidential au crescut si, vizitand recent acest oras, va pot confirma ca trendul este pozitiv. Primarul este responsbil direct de acesta schimbare in bine.
Paradoxul imobiliar continua… Doua centre universitare importante nu au reusit sa fie mai atractive decat orase mai mici. Iasiul si Timisoara nu au o piata imobiliara atat de animata si au devenit cele mai permisive orase pentru cei care vor sa-si cumpare o locuinta acolo, fie localnici, fie investitori externi. Sa fie primarii de vina? Nu stiu, dar asta este realitatea si nimeni nu o poate contesta. Daca, din punct de vedere regional, Timisoara avea o concurenta acerba in Cluj, Iasiul nu prea avea rival in Moldova. Oradea a trecut in fata orasului de pe Bega si Iasiul a ramas ”de caruta” la nivel national, neavand o concurenta regionala serioasa.
Urmeaza noi alegeri. Nu am dubii ca primarii in functie, care au facut treaba, vor fi realesi. Cand cresti valoarea proprietatilor votantilor, nu trebuie sa ai emotii ca oamenii nu te vor vota. Cine nu-si doreste ca proprietatea lui sa-si aprecieze valoarea, fara sa faca un efort personal. Si cum peste 95% dintre romani sunt proprietari, lucrurile se simplifica la vot. Asta spune multe despre rolul unui primar in comunitate. Pentru cei avizati despre apartenenta politica a primarilor, iata ca exista edili de toata isprava din toate partidele. ”Omul sfinteste locul”, nu partidul!