Tara lui 8 + 1

1 octombrie 2014 5 minute
Distribuie

Pentru politicieni si jurnalisti, 8+1 pare sa fie un nou reper. Recent m-a intrebat cineva care cred ca ar fi cea mai importanta calitate pe care ar trebui sa o aiba un om important in stat. De exemplu, presedintele. Stiti ce i-am raspuns? Sa fie intreg la cap!

Cu mici exceptii, santajabili sau oportunisti, pupincuristi sau propagandisti, majoritatea politicienilor si jurnalistilor din Romania sunt legati „ombilical”. Starea comuna care-i metamorfozeaza cu puteri in stat se caracterizeaza prin foamea de putere, de bani, de functii, de influenta, de interese, de abuzuri si manipulari. De aceea se mananca zi de zi intre ei. In public sau pe la spate.

Poporul priveste siderat si se alatura taberelor combatante, in functie de afinitati. Pana si actorii si scriitorii semneaza adeziuni sau tin discursuri politice pro sau contra. Un adevarat festin intelectual, specific romanesc. Daca s-ar consuma 1% din energia alocata acestui fel de politica pentru dezbateri de idei si proiecte, Romania ar arata cu totul altfel.

Dupa opinia multor romani, tara noastra este de o curiozitate aparte. Nu stii ce sa faci mai repede pentru ea!… Sa-ti fie mila? Sa-ti fie draga? Sa o iubesti cu toate relele? Sa fugi rupand pamantul cat mai departe? Orice forma ai adopta, Romania ramane pentru propriii cetateni fascinanta. De orice ne putem plange, dar nu ne plictisim deloc. Au grija „personalitatile” patriei sa ne dea cat putem duce si mai mult, la nevoie.

In ultimul timp, dovada clara a nebuniei create in viata publica tine de apartenenta sau nu la un serviciu secret. Daca cineva ar avea curiozitatea sa declanseze o discutie pe acest subiect la Spitalul 9, probabil am consatata ca povestile si imaginatia pacientilor ar fi mai interesante decat discutiile din media ale mai marilor zilei, fie ei jurnalisti sau politicieni.

Ca o observatie personala, vocile catorva jurnalisti cu notorietate s-au schimbat radical de cand a aparut fenomenul Turcescu. Politicienii nu se simt atat de tare cu musca pe caciula precum se simt unii formatori de opinie si analisti politici. Nici nu ar putea sa fie altfel, atata timp cat unii au prestat servicii la cerere si se prezinta virgini la apogeul carierei de jurnalist. Se pare ca oamenii de presa sunt infinit mai „dalmatieni” decat cei mai huliti politicieni.

Ca jurnalist, a avea informatia la prima mana, ca membru al unui serviciu secret, inseamna o putere mai mare decat a avea o functie intr-un partid sau intr-o institutie de stat. Din pacate, caracterul celor racolati se incadreaza perfect in tipologia societatii romanesti in ansamblul ei.

Goana dupa ofiteri acoperiti (sau descoperiti intre ei) este exact ce-i lipsea romanului simplu in prag de campanie electorala. In rest, o ducea minunat: salariile in multe companii private se platesc cu mari intarzieri sau nu se mai platesc deloc, daca firma intra in insolventa sau faliment. Bugetarii nu-si dau seama ca banii de pe fluturasi isi pierd valoarea lunar, iar salariile lor nu vor creste prea curand. Bancile isi ling ranile pentru ca nu mai au clienti. Somajul nu scade. In schimb, cele mai multe preturi cresc.

In lipsa de solutii la problemele curente ale societatii avem o multitudine de prezidentiabili. Credeti ca la Spitalul 9, printre pacienti, nu pot fi gasiti si candidati la cea mai inalta functie in stat? 14 candidati la postul de la Cotroceni! In rest, Romania merge ceas…

2.300.000 de executari silite in 2014! Cel mai mic salariu din UE, cel mai mare numar de avorturi, cel mai mare abandon de copii la nastere, cea mai mare migratie de parinti care-si parasesc copiii pentru a castiga o paine in strainatate. Acestea sunt niste rezultate concrete, oficiale, care nu constituie o prioritate nici pentru presa, nici pentru politicieni. Cum suna in comparatie cu vanatoarea de vrajitoare din serviciile secrete? Un fleac!

Cel mai mult imi place ca, in mintea escrocilor, Dumnezeu apare numai atunci cand sunt prinsi ca fura sau se destainuie public. Cand le e bine, pana sa fie prinsi sau cand toarna pentru functii si alte beneficii, Dumnezeu nu e invocat. Odata ce sunt anchetati, invinuiti sau deconspirati isi aduc instantaneu aminte de divinitate.

Din fericire, Dumnezeu are si treburi mai bune de facut. Atunci cand penalii si turnatorii patriei isi intorc fata spre El, uneori e prea tarziu. Ma bucur ca Cel de Sus mai uita de ipocritii care Il pomenesc numai cand le e greu. Pana atunci, fericirea lor e maxima. Dupa ce-si recunosc pacatul devin subit ultra-religiosi!

In aceasta stare de intamplari reale, dupa opinia mea, Romania se duce incet si sigur de rapa. Seamana cu un ospiciu in care fiecare traieste in lumea lui. In acest mediu indus poporului de presa si de politicieni, noi, oamenii obisnuiti, trebuie sa echilibram balanta intre nebunie si normalitate, in viata de zi cu zi.

Niciodata, dar niciodata, in opinia mea, societatea romanasca nu a coborat la un nivel atat de jos… Eterna si fascinanta Romanie este aproape de Spitalul 9. Dar, ca sa dea bine in ochii publicului, o putem numi tara lui 8+1.

Lasă un comentariu

Adresa de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *